Pledoarie pentru profetul Domnului

Pledoarie pentru profetul Domnului

Cu cât Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea sărbătoreşte din ce în ce mai multe aniversări pe acest pământ, cu atât desconsiderarea Spiritului Profeţiei manifestat în viaţa şi lucrarea lui Ellen White este mai evidentă şi mai cu putere exprimată la toate nivelurile ”ierarhice”. Aceia care au adoptat această atitudine consideră că au făcut progrese în înţelegere şi îi consideră pe ceilalţi nedezvoltaţi spiritual şi ”cam ciudaţi”. Cu cât ne apropiem de sfârşitul timpului cu atât linia de demarcaţie dintre unii şi ceilalţi va fi mai vizibilă. Apropiata venire a lui Hristos cere celor credincioşi o înţelegere clară în ceea ce priveşte lucrarea lui Ellen White, natura Mărturiilor şi influenţa pe care aceste trebuie să le manifeste, precum şi tema Marii Lupte desoperită profetului în viziuni.
Desigur, chiar şi pentru cei care au ”progresat” în înţelegere, Ellen White a fost profet, a fost inspirată de Dumnezeu, a avut o viaţă consacrată lui Dumnezeu, dar când vine vorba de a face ceea ce Dumnezeu a cerut prin ea atunci atitudinea se schimbă. În general, ori de câte ori ea vorbeşte într-un stil devoţional este respectată şi acceptată, însă când aduce în discuţiei chestiuni legate de schimbarea vieţii, cuvintele ei sunt analizate, şi pe baza unor sofisme ele sunt respinse. Ellen White nu este deasupra Bibliei, ea a fost om şi a făcut greşeli, noi suntem o biserică care ascultă doar Sola Scriptura, Ellen White a spus că doar Biblia trebuie ascultată, etc.
Uimit de o astfel de atitudine şi model de gândire am o întrebare: Isaia, Ieremia, Daniel, Osea, Ezechel, şi continuaţi lista, sunt deasupra Bibliei, n-au fost oameni şi n-au făcut greşeli, când ascultau oamenii din timpul vieţii lor de ei, ascultau altceva decât ce era Scriptura atunci, aducă Pentateuhul?
Un profet este profet indiferent în ce timp şi în ce cultură vorbeşte. Un om pe care Dumnezeu l-a uns profet, este profet, chiar dacă o adunare de episcopi plini de filozofie grecească nu l-au canonizat. Un profet este profet, chiar dacă o mulţime de te-ologi cu doctorate făcute în Babilon, nu iau în serios cuvintele transmise de Dumnezeu prin el.

Pledoaria pentru profet:

1) Ellen White nu este mai mare decât Biblia şi nu este deasupra Bibliei

Această declaraţiei este corectă, dar greşit aplicată în viaţa spirituală a Adventistului de Ziua a Şaptea. Dacă ea a fost profet înseamnă că lucrarea ei era lucrarea pe care Dumnezeu a însărcinat-o să o facă şi cuvintele ei, spuse în Numele Dommnului, sunt ideile pe care Dumnezeu a vrut să le transmită poporului său pentru creşterea şi dezvoltarea (spirituala in primul rând, nu numerica) acestuia. Lucrarea pe care Ellen White a făcut-o este fie de la Dumnezeu, fie de la Satana. Mărturiile pe care ea le-a dat oamenilor, sau bisericii, sunt ale lui Dumnezeu sau ale Satanei. Stimati oameni, nu avem voie să analizăm şi să comparăm, lucrarea şi cuvintele unui profet, cu lucrarea şi cuvintele altor profeţii. Profetul Domnului face doar lucrarea Domnului, indiferent dacă nouă ne convine ce spune sau nu, pentru că, chestiunea legată de Ellen White are în centru această lipsă de ascultare din partea noastră. Ellen White nu vorbeşte în afara Bibliei, ea vorbeşte în cadrul Bibliei.

”Fratele J. va aduce confuzie în minte, căutând să arate că lumina pe care Dumnezeu mi-a dat-o mie prin Mărturii este un adaus la Cuvântul lui Dumnezeu, dar astfel el prezintă problema într-o lumină falsă.” – 4T, 246.

Lucrarea lui Ellen White nu este un adaus. Este parte a planului lui Dumnezeu de educare şi pregătire a poporului pentru venirea Domnului Hristos. Continui citatul de pai sus:

”Dumnezeu a considerat potrivit prin aceasta să îndrepte mintea copiilor la Cuvântul Său, ca aceştia să-l înţeleagă mai bine…” – ibidem

”Cuvântul lui Dumnezeu este suficient pentru a întuneca până şi cele mai întunecate minţi şi poate fi înţeles de către cei care vor acest lucru… pentru a-i lăsa pe oameni, bărbaţi şi femei, fără scuze, Dumnezeu a dat mărturii clare şi la subiect aducându-i înapoi la Cuvântul pe care ei au neglijat să-l urmeze.” – 2T, 455

Deci, ceea ce spune Ellen White nu este mai sus de Scriptură, ci este spus ca să înţelegem mai bine Scriptura, astfel încât să nu putem avea scuze. Da, în chestiuni legate de carne, cafea, ceai, teatru, filme, muzică, temperanţă, Sabat, copii, familie, închinare, consacrare, dăruire sistematică, etc. Lucrarea ei nu a fost aceea de a aduce un plus la Cuvântul deja existent, ci prin ea, Dumnezeu vrea sa ne facă să înţelegem mai bine Cuvântul. Noi folosim sofismul: Biblia, nu Ellen White, pentru a ne justifica lipsa noastră de interes în ceea ce spune Cuvântul să facem, prin lucrarea pe care Dumnezeu i-a poruncit ei să o facă. Vom fi fără scuză!

2) Autoritatea scrierilor lui Ellen White

O altă chestiune importantă în ceea ce priveşte înţelegerea Spiritului Profetic este cea legată de modul în care trebuiesc privite scrierile ei: au ele autoritate pentru viaţa bisericii şi a membrilor, sau trebuiesc tratate doar ca simple sfaturi fără a fi o problemă de neascultare faţă de Dumnezeu şi deci nu este neapărat necesar să ne supunem lor.
Dacă Ellen White este profet trimis de Dumnezeu, atunci lucrarea ei este opera lui Dumnezeu, iar cele spuse de ea sunt lucrurile pe care Dumnezeu a vrut sa ni le transmită. Dacă Dumnezeu a cerut poporului să păzească ceva anume, să acţioneze într-un fel anume, să asculte de ceva, dar nu a avut pretenţia ca poporul să se supună, atunci nu trebuie să ascultăm de îndemnurile date de Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Dacă însă, intenţia lui Dumnezeu a fost aceea ca poporul să se supună pentru a putea fi astfel binecuvântat, cei care nu se supun se aşează împotriva lui Dumnezeu.
Cei mai mulţi adventişti au impresia că Ellen White aduce elemente noi, despre care Biblia nu vorbeşte nimic. În realitate nu este aşa. Învăţăturile date de Ellen White poartă pecetea lui Dumnezeu şi reprezintă voia lui cu privire la ceea ce trebuie să facă poporul, care nu doreşte să mai aibă capacitatea să înţeleagă toate adevărurile Scripturii. Când un om respinge ceea ce a spus Dumnezeu prin Ellen White, nu o respinge pe Ellen White, ci chiar pe Dumnezeu. Însă aceia care manifestă o neînţelegere a Scripturii au probleme şi în înţelegerea lucrării Spiritului Profetic.

”Mi-a fost arătat că mulţi au o aşa de puţină spiritualitate, încât nu înţeleg valoarea Mărturiilor sau a obiectivului lor real. Ei vorbesc în mod uşuratic despre Mărturiile date de Dumnezeu pentru binele poporului Său şi trec judecata asupra lor, spunându-şi părerea sau criticând aceasta sau aceea, când ar fi trebuit mai bine să-şi pună mâinile la gură şi să se plece în praf: căci ei nu pot aprecia spiritul Mărturiilor, pentru că ştiu atât de puţin despre Duhul lui Dumnezeu” – 4T, 443

Dacă Ellen White este profet, atunci lucrearea ei trebuie privită ca fiind de la Domnul: ”Dacă Dumnezeu mi-a dat o solie pe care trebuie să o transmit poporului Său, aceia care mă vor împiedica în lucrare şi vor slăbi credinţa poporului în adevăr, nu luptă împotriva instrumentului, ci împotriva lui Dumnezeu.” – 3M, 355

Şi Dumnezeu i-a dat multe solii despre: cum se păzeşte Sabatul, cum se educă copiii, care este purtarea în Casa Domnului, reforma sănătăţii, cele 2 zecimi şi darurile, organizaţia bisericii, misiunea bisericii, etc. Refuzarea acestora reprezintă refuzarea planului lui Dumnezeu de a pregătii poporul în vederea mântuirii.

”Mi-a fost arătat că necredinţa în mărturiile de avertizare, încurajare şi mustrare îndepărtează lumina de la poporul lui Dumnezeu.” 3T, 255

Să luăm acest ultim citat. Dacă Ellen White spune adevărul, înseamnă că Dumnezeu nu oferă lumină acolo unde se manifestă necredinţă în Mărturii, şi asta este o problemă globală, locală şi personală. Dacă Ellen White minte, atunci poţi sta liniştit(ă). Dar dacă faci parte din categoria care crede că a fost profet, trebuie să iei în serios lucrarea ei profetică, şi deci ceea ce a spus ea în Numele Domnului.

”Nu numai aceia care resping în mod făţiş Mărturiile, ci şi cei care nutresc îndoieli cu privire la ele sunt pe un teren primejdios. A desconsidera lumina înseamnă a o respinge.” 5T, 680

3) Studierea Spiritului Profetic

Dacă ceea ce a fost scris până acum a fost înţeles, atunci este evident că pentru acela care caută să înţeleagă în profunzime Cuvântul lui Dumnezeu, studierea scrierilor profetului Ellen White este o prioritate. Şi nu doar studierea, ci şi aplicarea lor.
Iată ce spune chiar profetul:

”Volumele Spiritului Profetic (adică, cărţile din ciclul Marea Luptă) şi de asemenea Mărturiile ar trebui să fie duse în fiecare familie de păzitori ai Sabatului şi fraţii ar trebui să cunoască valoarea lor şi să fie sfătuiţi să le citească… Ele trebuie să se afle în biblioteca fiecărei familii şi să fie citite iarăşi şi iarăşi.” – 4T, 391

Lucrarea pe care Dumnezeu a însărcinat-o pe Ellen White să o poarte este strâns legată de solia celor trei îngeri. Mişcarea Adventistă de Ziua a Şaptea a fost dezvoltată profetic şi aşa trebuie să continue. Spiritul Profeţiei, manifestat în viaţa şi lucrarea lui Ellen White reprezintă o adevărată comoară spirituală pentru poporul Advent. Lucrarea ei este un dar deosebit din partea lui Dumnezeu, pentru poporul Lui, şi poporul ar trebui să fie recunoscător Domnului pentru acest dar, căutând cu ardoare să vadă în lucrările profetului care este voia lui Dumnezeu cu privire la poporul Lui şi la mine.

Share this!
This entry was posted in Spiritul Profetic and tagged , , , . Bookmark the permalink.