Codex Sinaiticus

La începutul secolului al IV – lea împăratul Constantine a comandat lui Eusebiu, un istoric religioas al timpului, realizarea a 50 de Biblii. Eusebiu a folosit în realizarea acestor Biblii manuscrisele vestice, adică cele cu influenţe ideologice alexandrine şi romane. Se pare că Eusebiu a folosit aceste manuscrise datorită marii aprecieri pe care o avea pentru coruptul Origene. Se crede că două copii ale acestei lucrări au fost păstrate şi sunt astăzi cunoascute sub numele de Codex Sinaiticus şi Codex Vaticanus. Unul din cei care au avansat o astfel de idee este Tischendort, cel care a descoperit Codex Sinaiticus în 1844. Așa explică unii specialiști, dar nu numai, diferențele clare care există între manuscrisele Bibliei. Alți, nu sunt de acord, iar omul de rând care nu le-a văzut niciodată și nici nu le poate citi în limba în care sunt scrise dacă le-ar vedea este pe bună dreptate bulversat.

Aceste manuscrise au stat la baza traducerii latine a Bibliei realizată de Ieronim – Vulgata. Această traducere a devenit traducerea oficială a bisericii catolice, iar aspectul acesta spune multe referitor la încrederea pe care biserica apostată o avea în această traducere şi evident manuscrise. Mai mult, în lupta împotriva protestanţilor, care foloseau Textus Receptus, s-a ajuns până acolo încât la conciliul din Trent, în secolul al XVI – lea, Vulgata a fost declarată fără greşeli. Biblia iezuită, Douay-Reims, creată în timpul reformai are aceleaşi surse.

Codex Vaticanus şi Codex Sinaiticus stau astazi la baza traducerilor moderne ale Bibliei. Ele sunt mai vechi decât Textus Receptus şi de aceea sunt considerate mai bune.

Codexurile sunt pline de corectări şi ştersături. Faptul că sunt corectate, în comparaţie cu TR, ne arată că au fost considerate impure.

Cercetările făcute asupra codexurilor arată că doar în cele 4 evanghelii Codex Vaticanus diferă de TR astfel:

  • sunt omise cel puţin 2.877 de cuvinte,
  • sunt adăugate peste 500,
  • sunt înlocuite peste 900 de cuvinte,
  • sunt transpuse peste 2.000 şi modificate peste 1.000.

Astfel, au fost numărate 7.578 de diferenţe verbale. Codex Sinaiticus e şi mai surprinzător, aici fiind identificate peste 9.000 de diferenţe.

Abbo Martin, un învăţat romano-catolic, a spus despre Codex Sinaiticus (mai este cunoscut sub numele de Codex Aleph) că a fost realizat de Origen. Afirmaţia lui susţine părerea unor protestanţi că Eusebiu a fost influenţat de Origen în pregătirea Bibliilor pentru Constantin.

Un alt aspect important al Codex Sinaiticus este faptul că conţine cărţi apocrife, fapt care demonstrează că cei care promovau aceste scrieri nu erau curaţi în teologie.

Share this!
This entry was posted in Sfânta Scriptură. Bookmark the permalink.